Ghetoul romanesc

Un tren, doua vagoane
Orasul, imbacsit de termopane
Copiii tot m-ai putini pe strazi
Pustanii golesc la non-stop lazi

Sunt zone arse, stinse, candva parca vii
Acum a ramas doar urma acestor copii
E doar gri peste tot in jur,
E o zona parasita, ca dupa cutremur

E cartierul Barbateni, defapt tot orasul
Aaa da, trenul acela n-are bilete, se merge cu nasul
O gara parasita la iesire din oras
Geamuri sparte, daramaturi, ca dupa foraj

M-am saturat de jungla de asfalt
Vreau sa ajung la capatul celalalt
La celalt capat al lumii, in State
Dar nu o sa mai fiu rapper bai frate

Raman aici in locul unde am crescut
S-au schimbat multe, greu de crezut
Doar blocurile s-au darmat sau au fost parasite
In rest aceeleasi banci din parcuri nevopsite

E Romania avem ghetou
Ne adaptam stilului astuia nou
Ne adaptam pe dracu dam tot inapoi
Doar suntem condusi, de pastorii de la oi

Nu e nici ghetou, sunt doar cartiere
Pline de saracie si lume fara speranta
Nu se aplica reguli, nu mai sunt frontiere
Si nici soarele parca, nu rasare de dimineata

E greu, cum pula mea sa nu fie
Cand vezi ca peste tot in jur e numai saracie
Doar oameni simpli, mineri uitati de tot
Ar vrea sa faca ceva, dar si-au pierdut speranta dar nu pot

Pentru tine omule e cam greu de inteles
Dar eu am pus mult suflet pentru acest vers
Daca ai citit sau nu e treaba ta
Eu doar pun in versuri, lumea mea